``` Tatal ``  racului bihorean a fost in Budureasa in 2021

Racul bihorean este de acum specie protejata, după publicarea în Monitorul Oficial a Ordonantei de Urgență nr.7 din 6.03. 2025, un document care modifică OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Profesorul Lucian Pârvulescu, de la Universitatea de Vest Timișoara, spune că astfel se face un pas imens pentru conservarea unei specii unice și pentru biodiversitate. Legea interzice capturarea, uciderea sau perturbarea intenționată a racului bihorean în mediul său natural. De asemenea, distrugerea sau deteriorarea habitatelor sale este strict interzisă.

Lucian Pârvulescu, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, a făcut o descoperire remarcabilă în Munții Apuseni: o specie de raci necunoscută, pe care a numit-o racul bihorean.
Povestea cu racii a început în 2007. Atunci, Lucian Pârvulescu a fost cooptat ca expert în crustacee în cadrul rețelei Natura 2000, iar în timpul cercetărilor a observat că racii din Apuseni nu corespundeau speciei cunoscute până atunci. După analize genetice, a demonstrat că aceștia erau o specie nouă. Descoperirea sa a avut un impact semnificativ, fiind inclusă în cataloagele internaționale ale biodiversității.

``Recunosc… am păstrat acest secret.

Nu am vorbit despre asta până acum, dar am muncit din greu, am crezut în acest demers și, chiar când părea imposibil, s-a întâmplat: racul bihorean este acum protejat prin lege!

Toată cercetarea, monitorizarea și eforturile depuse de-a lungul anilor ar fi rămas doar un exercițiu teoretic dacă nu s-ar fi concretizat într-o măsură reală, aplicabilă. Le mulțumesc din suflet tuturor celor care au crezut în asta și care, într-un fel sau altul, au contribuit la această reușită!

RACUL BIHOREAN ARE ACUM STATUT OFICIAL DE PROTECȚIE ÎN ROMÂNIA! Un pas imens pentru conservarea unei specii unice și pentru biodiversitatea noastră.``, scria Lucian Parvulescu pe pagina de Facebook in 11 martie 2025.

"Testele făcute alături de colaboratori din Germania au indicat că racii de ponoare din Apuseni erau diferiţi de cei din Banat", a spus profesorul. În 2019, şi-a publicat rezultatele cercetării într-o revistă ştiinţifică, iar ulterior i-a dat un nume speciei noi: rac bihorean, Austropotamobius bihariensis. El a continuat cercetările în Bihor, realizând o hartă a răspândirii racilor și concentrându-și doctoratul pe această temă.

In zona Boga, Lucian a descoperit că racii bihoreni sunt în număr foarte mare, ceea ce indică faptul că nu se prea mănâncă între ei. O altă chestiune interesantă pe care a observat-o a fost că populaţia de raci de pe Valea Iadului, mai sus de Coada Lacului, n-a fost afectată de şantierul la Drumul Apusenilor. O alta zona cu raci bihoreni se gaseste in Damis.

In 28 iulie 2021 profesorul Lucian Parvulescu a cercetat paraul Racu din Budureasa. In decursul a doua ore, impreuna cu 2 studenti de ai sai, a ``capturat`` aproape 50 de raci de la care a prelevat probe. Am vorbit atunci cu ``tatal racilor``, cum ii place sa-si spuna, la un pahar de sirop de lavanda, despre racul bihorean si despre rudele lui din Croatia.

Continuând studiul genetic, Lucian a descoperit că racul din Apuseni avea rude la mare depărtare, într-un mic pârâiaş din Croaţia. "Am început să discut cu colegi experţi în geografie şi geologie, ştiam că Apusenii au fost cândva uniţi cu Munţii Dinarici din Croaţia. Am ajuns la concluzia că, atunci când placa tectonică comună s-a rupt, populaţiile de raci s-au dezvoltat separat", zice Lucian.

Specia a fost inclusă în cataloagele de referinţă ale biodiversităţii, iar recent, profesorul a bifat o nouă reuşită: racul bihorean a fost inclus pe lista românească a speciilor protejate. Lucian a colaborat cu Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), un ONG din Bihor cu activitate amplă în ecologie, iar Guvernul le-a ascultat argumentele şi a introdus specia pe lista ocrotirilor.

Racul trăieşte în apă de munte, dulce şi curată, şi - fără excepţie - cercetătorul l-a găsit în pâraie mici, înainte de intrarea în sate, nu şi pe tronsoanele care traversează localităţile.

O femelă poartă pe coada ei sute de pui, dar există riscul ca nici unul să nu supravieţuiască, pentru că la transformarea lor în adulţi, puii năpârlesc şi, odată rămaşi fără carapace, moi ca un jeleu, pot fi mâncaţi de peşti sau de alţi raci.